Hram de ADORMIREA MAICII DOMNULUI
In primul rand LA MULTI ANI! pentru toti aceia care si-au sarbatorit pe 15 august ziua numelui. Imi cer scuze pentru urarea intarziata, nu m-am apropiat de calculator cateva zile.
Desi sotul meu s-a intors acasa vineri destul de tarziu (in jurul orei 22) si am amanat plecarea pentru dimineata am reusit sa ajungem la Bistrita asa cum ne propusesem.
Ca intotdeauna am zarit de departe semnul ca ne apropiem de destinatie (Manastirea Arnota, alba ca spuma laptelui).
Cativa kilometri si am ajuns. Aici aglomeratie, multe masini si o mare de pelerini veniti la sarbatoare.
Moastele Sfantului Grigorie Decapolitul erau asezate afara pentru a se putea inchina la ele toata lumea sosita:Ne-am asezat si noi la rand. Mirosea a mir si a parfum de trandafiri. Am aprins apoi lumanari si am lasat un pomelnic. N-am putut sta in biserica la slujba decat cateva minute pentru ca mamei ii era rau de la caldura si fum. Am ascultat insa din curte finalul slujbei in timp ce am admirat multimea de flori si tacerea sfanta a muntilor (martori de veacuri la astfel de evenimente):
Mari, dupa ce am citit comentariul tau am vizualizat si eu toate fotografiile si filmul dar nu te-am vazut. Nu mai stiu exact cum a fost, am impresia ca imediat dupa ce ne-am inchinat la moaste eu am intrat cu mama in biserica iar sotul meu a ramas afara pentru ca nu era imbracat adecvat :) Poate de asta nu m-ai vazut dar sa stii ca si el te citeste, daca il mai vezi poti sa-i spui cine esti.
RăspundețiȘtergereChiar ca e mica lumea!
Te imbratisam si noi!
Frumos blog, citesc cu placere lucruri foarte interesante , va pup Maia
RăspundețiȘtergere