Craciun inzapezit

Anul asta am avut niste sarbatori tare frumoase! Am impartit bucuria Craciunului si Anului Nou cu toate rudele si apropiatii nostri. In seara de Ajun am fost la fratele meu. Alex, nepotelul meu, astepta cu nerabdare sa soseasca Mos Craciun. Auzise el copii la scoala ca Mosul nu exista si era pregatit cu pix si hartie sa ii ia autograf urmand apoi sa le demonstreze necredinciosilor cat de mult se inseala... Din pacate Mosul a fost si anul asta grabit si a pus sub brad cadourile dupa care a fugit (prin teava de la calorifer- singura explicatie pentru ca semineu cu horn la bloc nu prea gasim).

In dimineata urmatoare am plecat la mama-soacra si desi fusesem avertizati la telefon ca acolo ninge greu ne-a venit sa credem una ca asta. Nu mai vazusem zapada de la Craciunul trecut.
Am avut un drum linistit, am vorbit cu prietenii la telefon, am trimis mesaje si fix la granita intre judetele Dolj si Mehedinti a aparut pe marginea soselei un sirag alb. Mi-am luat din bagaj aparatul de fotografiat si m-am pregatit pentru prima fotografie.

Dar pentru ca in masina se incalzise destul de tare si nu stateam confortabil cu haina pe umeri ne-am oprit pentru un minut. Instantaneu langa noi au aparul doi maidanezi simpatici. Initial n-am vrut sa postez fotografia asta dar m-am razgandit pentru ca exprima realitatea pura. Aproape ca nu exista loc verde care sa nu fie murdatit de om. Ce trist!

Pe masura ce inaintam catre Severin sporea cantitatea de zapada. Desi drumul e intesat cu camere de luat vederi si n-am mers cu viteza prea mare fotografiile facute "pe sport" nu sint foarte reusite. In plus acumulatorii de la aparatul foto s-au consumat (mult prea repede!!!).Am ajuns la tara, am mancat ceva, ne-am incalzit la focul de lemne si am iesit sa ne bucuram de zapada. Am facut o plimbare prin vecini si ne-am intors acasa tarziuuu raspirand aer rece si curat. In dimineata urmatoare am plecat din nou la plimbare. De data asta zapada scartaia sub cizme si era un ger napraznic. Am urcat dealul catre biserica si cimitir si ne-am bucurat de tot ce am intalnit.

Nu stiu cat a durat plimbarea de dimineata dar stiu ca inghetasem de tot si a fost o adevarata binecuvantare sa vad de departe cum fumega cosul casei.
In ziua urmatoare am plecat catre casa. Am trecut prin lunca Dunarii insotiti de Europa FM unde erau intercalate colinde cu stiri despre blocajele din traficul de pe DN 1... Ce privilegiati ne-am simtit...