Unt de casă

Din ciclul "Continuăm tradiția!" vă prezint astăzi laptele acru bătut în putinei și procesul de obținere al untului.

Soțul meu a avut norocul să întalnească un negustor care vindea putinele, putinee și alte obiecte de lemn așa că de aici până la a obține unt în casă nu a mai fost decât un mic pas.
Am găsit o doamnă de încredere care are o vaca Holstein și am cumpărat 4 litri de lapte acru.
Putineiul l-am pus la umflat cu apă rece și apoi l-am opărit.

Cam așa arată baterea laptelui în imagini (pentru că laptele era prea rece și untul se încăpățâna să nu iasă am pus putineiul într-un vas cu apă caldă).


Atentie: Daca putineiul a fost oparit cu putin inainte de a incepe baterea (si e caldut) iar laptele acru e la temperatura camerei untul va iesi la suprafata dupa 30-40 minute de batere dar daca putineiul si laptele sunt reci poate dura mult mai mult (cum am patit noi de data asta).
 

Pe masura ce se separa se aduna cu lingura si se mesteca. Pentru ca traditia sa fie completa observati ca noi am folosit lingura din lemn si strachina.

Se amesteca untul bine de tot cu lingura pentru a elibera laptele


iar dupa ce s-a scurs tot laptele din el se spala cu aceleasi miscari in mai multe ape reci


Asta e intregul proces. Necesita timp si efort dar rezultatul e pe masura.
Dupa ce o sa gustati untul asta va asigur ca n-o sa mai vreti unt din comert (fie el de import, impachetat atractiv si cu mentiunea ca are 80% grasime). E atat de gras, de gustos si de moale incat nu te poti opri din admiratie (asta mi s-a intampla mie).
De sanatate nici nu mai vorbim, am vazut ca si untul din supermarket a inceput sa aiba conservanti si aditivi alimentari iar la pret chiar nu se poate compara cu nimic: 4 litri de lapte inseamna 8 RON. Din 4 litri de lapte acru au ramas 3,5 litri lapte de baut (mai slabut dar foarte gustos) si untul din imaginea de mai sus. E foarte convenabil asa ca va invit sa ne pastram traditiile si sanatatea!





Comentarii

  1. Eu am avut privilegiul sa mananc astfel de unt la mama-soacra. Dar anii au trecut, mama nu mai este,iar putineiul e doar o amintire. Pacat! As da orice sa intorc timpul si sa am mintea de acum.As sta pe langa dumneaei, si as bate si eu putineiul sa invat. Acum e prea tarziu!

    RăspundețiȘtergere
  2. Extraordinar, Niko ! Ca si copil crescut la bloc, n-am vazut niciodata cum se face untul de tara. Tare-as mai gusta o bucatica... Frecat cu usturoi si cimbru, si busuioc, si sare, pe o bucatica de paine rumenita in cuptorrrrr... :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Marada, niciodata nu e prea tarziu! Poti sa faci o incercare in amintirea mamei tale...

    Leo, noi l-am mancat cu paine de casa si dulceata de visine dar deja mi-ai dat o idee pentru saptamana viitoare.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare